De pe Facebook

Ar fi degeaba…

Se țin de mână doi bătrâni

Că n-au pe nimeni să-i ajute,

Și au ajuns ca doi străini

Întemnițați în propria lor curte.

Vorbesc cu greu și obosesc

Când vor să meargă după apă,

Și li se pare mult prea nefiresc

Să se mai ducă până-n poartă.

Ar fi degeaba , fără rost

Nu vine nimeni să-i mai vadă,

Toți au uitat că ei au fost Cândva ,

doi oameni de ispravă.

Și au muncit o viață-ntreagă

Pe câmp să-și semene ogorul,

Apoi să meargă să-l culeagă

Ca să își crească fata și feciorul.

Să-i dea la școli ca să învețe,

Să nu rămână slugi la vite,

Și să se-ntoarca la o vreme

Să aibă grijă de-un părinte.

Și unde-s azi copii lor,

Când ei se țin de mână singuri ?

Ce vină au părinții lor

De-s astăzi condamnați la friguri ?

Veți fi și voi bătrâni ca noi,

Și-atunci uitându-vă în urmă,

Veți căuta cu ochii goi

Pe cineva să-l mângâiați pe mână.

autor…DORIN DUMITRIU

Hits: 29

Etichete

Articole asemanatoare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close