PFA (Persoană Fizică Autorizată) este o formă de organizare juridică în România, utilizată de persoanele care doresc să desfășoare activități economice în mod independent. Acesta este un statut legal care permite unei persoane fizice să desfășoare activități economice pe cont propriu, fără a fi nevoie de înființarea unei entități juridice separate, precum o societate comercială. PFA este reglementat de legislația românească și este o opțiune populară printre profesioniștii din diverse domenii, cum ar fi consultanță, IT, educație, servicii de design și altele.

În acest articol, vom explora ce înseamnă PFA, avantajele acestui statut și obligațiile fiscale pe care le are un PFA în România.

Ce înseamnă PFA?

Persoana Fizică Autorizată (PFA) este o formă de organizare a activităților economice în care persoana fizică desfășoară activități independente, având statutul de antreprenor individual. PFA poate fi autorizat să desfășoare activități economice pe cont propriu, în condițiile legii, având dreptul de a obține venituri din activități comerciale, profesionale sau de prestări servicii.

PFA poate desfășura activități economice în mod continuu sau ocazional, fără a fi necesar să formeze o societate comercială. De obicei, PFA este utilizat de persoane care desfășoară activități pe cont propriu, cum ar fi avocați, contabili, arhitecți, terapeuți, consultanți IT, profesori și alți liber-profesioniști.

Avantajele unui PFA

1. Simplificarea administrativă: Unul dintre cele mai mari avantaje ale PFA este faptul că înființarea și administrarea acestuia sunt mai simple comparativ cu cele ale unei societăți comerciale. Nu este necesară o structură complicată de management și nu sunt cerințe legate de capitalul social minim.
2. Costuri mai mici de înființare și întreținere: Procesul de înființare al unui PFA este mai rapid și mai ieftin decât cel al unei societăți comerciale, deoarece nu necesită formalități complexe, cum ar fi înregistrarea unui capital social sau întocmirea statutului. De asemenea, costurile anuale de administrare (taxe și impozite) sunt mai mici.
3. Flexibilitate: PFA oferă o mare flexibilitate, deoarece activitatea poate fi desfășurată în regim propriu, fără a fi necesar să angajezi personal sau să respecti reglementări mai stricte impuse societăților comerciale. Acest lucru este un avantaj major pentru cei care doresc să lucreze singuri sau să colaboreze cu diverse persoane pe proiecte.
4. Beneficii fiscale: PFA-ul beneficiază de opțiunea de a alege între două sisteme fiscale:
   • Sistemul normelor de venit: în cazul în care PFA-ul desfășoară activități pentru care autoritățile fiscale stabilesc norme de venit anuale (de exemplu, pentru profesii liberale sau activități mici), taxele se plătesc în funcție de norma de venit stabilită de ANAF.
   • Sistemul real: PFA-ul poate opta și pentru impozitarea pe baza veniturilor reale, adică impozitează venitul net (venituri minus cheltuieli). Acesta poate fi mai avantajos în cazul în care PFA-ul are cheltuieli semnificative pentru desfășurarea activității.
5. Posibilitatea de a beneficia de deducerea unor cheltuieli: Un alt avantaj este posibilitatea deducerii anumitor cheltuieli de la venitul impozabil, cum ar fi cheltuielile cu utilitățile, chiria, transportul, consumabilele sau alte costuri legate de activitatea desfășurată.

Obligațiile fiscale ale unui PFA

Deși PFA oferă multe avantaje, există și obligații fiscale și administrative de care trebuie să ții cont:

1. Înregistrarea la ANAF: Înainte de a începe activitatea, PFA-ul trebuie să se înregistreze la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Aici, va primi un cod de înregistrare fiscală și va trebui să declare ce tip de activitate va desfășura.
2. Plata impozitelor: În funcție de opțiunea aleasă pentru impozitare (pe baza normelor de venit sau pe baza veniturilor reale), PFA-ul trebuie să plătească:
   • Impozit pe venit: Acesta este de 10% din venitul net (pentru sistemul real de impozitare).
   • Contribuții sociale (CAS și CASS): PFA-ul trebuie să plătească și contribuții pentru pensii (CAS) și pentru sănătate (CASS), în funcție de venitul obținut și de nivelul acestuia.
3. Declarațiile fiscale: Un PFA are obligația să depună periodic diverse declarații fiscale, cum ar fi:
   • Declarația unică (DU): Este declarația fiscală anuală care include informații despre veniturile obținute și taxele de plată. Aceasta trebuie depusă până la termenul stabilit de ANAF.
   • Declarația privind contribuțiile sociale: PFA-ul va depune, de asemenea, declarații pentru a plăti contribuțiile sociale datorate (CAS și CASS).
4. Registrele contabile: PFA-urile au obligația de a ține un registru de încasări și plăți sau un registru de evidență a veniturilor și cheltuielilor, în funcție de tipul de impozitare ales. Acest lucru este necesar pentru a justifica veniturile și cheltuielile în fața autorităților fiscale.
5. Obligații legate de TVA: Dacă PFA-ul depășește o anumită limită de venit anual (în general, plafonul este de 300.000 lei pe an), va trebui să se înregistreze ca plătitor de TVA și să colecteze TVA de la clienți. Acesta trebuie să depună periodic declarațiile de TVA și să plătească taxele corespunzătoare.
6. Obligații de înregistrare și de arhivare a documentelor: PFA-ul este obligat să arhiveze documentele contabile și fiscale pentru o perioadă de minimum 5 ani. Aceste documente sunt necesare în cazul unui control fiscal.

Concluzie

PFA reprezintă o formă simplă și eficientă de a desfășura activități economice independente în România. Este o opțiune bună pentru profesioniștii care doresc să lucreze pe cont propriu, oferind flexibilitate și costuri mai mici de administrare comparativ cu o societate comercială. Totuși, este important ca persoanele care aleg să devină PFA să fie conștiente de obligațiile fiscale și administrative pe care le implică acest statut, inclusiv plata impozitelor și contribuțiilor sociale, precum și depunerea declarațiilor fiscale corespunzătoare.